The Life Show go on with, or without us!

---Forta unui om sta in puterea autocunoasterii! Acest element iti da posibilitatea de a te evalua, chiar daca nu obiectiv, macar rezonabil. Punctul "0", termenul de comparatie realizat astfel, iti da dreptul sa privesti lumea critic sau dupa caz apreciativ! Altfel, interpretarea realitatii devine expresia propriei noastre vanitati..., o nuanta tusata favorabila propriei opinii adeseori lipsita de valoare! Dece scriu asta? Simplu! E speranta ca eventualii vizitatori vor gasi in sine puterea de a se pastra in limitele decentei. Cu toate astea libertatea abordarii le apartine!

A DAY AFTER TOMOROW

---Nu stiu ce am gandit cand am initiat acest pseudoblog! Astazi il privesc ca pe un mod de a'mi impartasi gandurile, nu altora care intamplator ar putea sa ma viziteze ci mie insumi...! E un fel de "De vorba cu mine insumi"! Pare patetic dar prima postare este un remember, un arc peste cei 20 de ani in care nu mi'am facut timp pt mine! Exact acum 20 de ani priveam in "tarana", pt ultima oara, in fata ofiterului care incerca sa afle de la mine starea de spirit din colectivul pe care il conduceam. Omul acela, tanar spilcuit si plin de sine, omul care ma umilise timp de aproape un an, nu se sfia sa ma ameninte sa spun ceva ce nu'i puteam spune! Nu pt ca as fi fost cine stie ce erou, ci pentru ca pur si simplu nu aveam ce'i spune. Un "prieten" imi facuse bucuria de a ma turna pt un banc, ca multe altele, spus spre hazul tuturor ascultatorilor si iata'ma obiectiv demn de urmarit! Habar nu aveam ce se intampla la Timisoara si nu banuiam ce avea sa urmeze. Cert este ca habarnismul meu m'a facut micul erou privit uneori cu o admiratie pe are e nu o intelegeam! L'am reintalnit pe acel om intamplator dupa cateva luni. M'a privit stingher incercand sa ma ocoleasca(era timpul in care puteai striga dupa cineva "securitul" pt a face dintr'un oarecare o victima)! M'am apropiat de el si i'am intins mana..., surprins m'a intrebat dece fac asta si l'am facut sa zambeasca atunci cand i'am explicat ca intelegeam ca el, ofiterul, facuse exact ce facuse'm eu : Ne supusesem orbeste regulilor strambe ale acelor vremuri desi fiecare o facuse din ratiuni si pozitii diferite. Nu l'am mai revazut de atunci dar cred ca i'am redat increderea ca poate fi iertat! Ciudat dar eu ma simt mai usurat decat daca l'as fi condamnat la o perpetua stigmatizare! Ma intreb totusi : Dece turnatorul nu a avut puterea sa procedeze la fel cu mine?